Google, Apple, Facebook, Amazon, Microsoft... Cinque giganti di Silicon Valley chì avemu designatu oghje cù l'acronimu GAFAM. Nuvelle tecnulugie, finanza, fintech, salute, automobile… Ùn ci hè micca un spaziu chì li scappa. A so ricchezza pò qualchì volta superà quella di certi paesi sviluppati.
Se pensate chì i GAFAM sò prisenti solu in e tecnulugia novi, vi sbagliate ! Questi cinque giganti High Tech anu investitu in altri, ancu andendu finu à sviluppà universi virtuali, cum'è u prugettu Metaverse di Meta, società madre di Facebook. In appena 20 anni, sti cumpagnie anu pigliatu u centru.
Ognunu di elli hà una capitalizazione di u mercatu di più di 1 000 miliardi di dollari. In fatti, hè l'equivalente di a ricchezza di i Paesi Bassi (PIB) chì hè quantunque classificatu 17u paese più riccu in u mondu. Chì sò i GAFAM? Chì spiega a so supremazia ? Viderete chì hè una storia fascinante, ma chì hà suscitatu assai preoccupazioni da i dui lati.
Indice di cuntenutu
GAFAM, chì hè ?
"Big Five" è "GAFAM" sò dunque dui nomi utilizati per designà Google, Apple, Facebook, Amazon et Microsoft. Sò i pesi pisanti indiscutiti di Silicon Valley è l'ecunumia glubale. Inseme, anu una capitalizazione di u mercatu di quasi $ 4,5 trilioni. Pertenenu à a lista assai selezziunata di e cumpagnie americane più citate. Inoltre, tutti sò prisenti in u NASDAQ, una borsa americana riservata à e cumpagnie di tecnulugia.
I GAFAM Google, Amazon, Facebook, Apple è Microsoft sò e cinque cumpagnie più putenti in u mondu in quantu à a capitalizazione di u mercatu. Questi cinque giganti digitale dominanu parechji settori di u mercatu di Internet, è u so putere cresce ogni annu.
U so scopu hè chjaru : integrà verticalmente u mercatu di l'Internet, partendu da settori chì li sò familiarizati è aghjunghjenu pocu à pocu cuntenutu, applicazioni, social media, search engines, equipaghji d'accessu è infrastrutture di telecomunicazione.
Queste cumpagnie anu digià una presa considerableu nantu à u mercatu di Internet, è u so putere cuntinueghja à cresce. Sò capaci di stabilisce i so standard è prumove servizii è prudutti chì sò favurevuli per elli. Inoltre, anu i mezi per finanzià è acquistà e start-ups più promettenti, per espansione u so imperu digitale.
I GAFAM sò diventati essenziali per parechji utilizatori Internet, ma u so putere hè spessu criticatu. Infatti, sti cumpagnie anu un cuntrollu quasi assolutu di certi settori di u mercatu di l'Internet, chì ponu purtà à abusu di putere è pratiche anti-cumpetitive. Inoltre, a so capacità di cullà è processà e dati persunali di l'utilizatori di Internet hè spessu denunziata cum'è una invasione di a privacy. à
Malgradu i critichi, i GAFAM cuntinueghjanu à duminà u mercatu di Internet è questu hè improbabile di cambià in un futuru vicinu. Queste cumpagnie sò diventate essenziale per parechji utilizatori di Internet, è hè difficiule d'imagine un futuru senza elli.
IPO
Apple hè a più antica cumpagnia di GAFAM in termini di IPO. Fundatu in u 1976 da l'iconicu Steve Jobs, hè diventatu publicu in u 1980. Dopu hè vinutu Microsoft da Bill Gates (1986), Amazon da Jeff Bezos (1997), Google da Larry Page è Sergey Brin (2004) è Facebook da Mark Zuckerberg (2012). ).
Prudutti è settori cummerciale
Inizialmente, l'imprese di GAFAM anu focu annantu à e tecnulugia novi, in particulare attraversu a pruduzzione di sistemi operativi - mobili o fissi - computers o terminali mobili cum'è smartphones, tablette è orologi cunnessi. Si trovanu ancu in a salute, in streaming o ancu in l'automobile.
Rivalità
In fatti, GAFAM ùn hè micca u solu gruppu di imprese chì esiste. Altri sò emersi, cum'è u FAANG. Truvemu Facebook, Apple, Amazon, Google è Netflix. In questa faczione, u giant streaming hà dunque pigliatu u postu di a ditta Redmond. Per d 'altra banda, Netflix hè l'unica impresa orientata à u cunsumu quandu si tratta di cuntenutu multimediale, ancu se Amazon è - probabilmente Apple - anu seguitu. Pensemu, in particulare, di Amazon Prime Video. Si parla ancu di NATU. Per a so parte, stu gruppu include Netflix, Airbnb, Tesla è Uber.
GAFAM, un imperu custruitu petra per petra
L'espansione loca di e so attività hà spintu l'imprese GAFAM à custruisce un veru imperu. Questu hè basatu annantu à a multitùdine di acquisti fatti di azioni è altri da imprese americane.
In fatti, truvamu un mudellu idènticu. Inizialmente, i GAFAM cuminciaru cù e tecnulugia novi. In seguitu, l'imprese allargavanu i so tentaculi per l'acquistu di altre cumpagnie attive in altri campi.
L'esempiu di Amazon
Accuminciandu Amazon in un picculu uffiziu simplice, Jeff Bezos era un semplice libreria in linea. Oghje, a so cumpagnia hè diventata u capu indiscutitu in e-commerce. Per ottene questu, hà realizatu parechje operazioni di acquisizione, cum'è l'acquistu di Zappos.
Amazon hà ancu specializatu in a distribuzione di prudutti alimentarii, dopu avè acquistatu Whole Foods Market per a modesta summa di 13,7 miliardi di dollari. Si trova ancu in l'Internet of Things (IoT), u Cloud è streaming (Amazon Prime).
L'esempiu di Apple
Per a so parte, a cumpagnia di Cupertino hà acquistatu quasi 14 cumpagnie specializate in intelligenza artificiale dapoi 2013. Queste cumpagnie eranu ancu esperti in ricunniscenza faciale, assistenti virtuali è automatizazione di software.
Apple hà ancu acquistatu u specialistu di sonu Beats per $ 3 miliardi (2014). Da tandu, a marca Apple hà scavatu un postu impurtante per ellu stessu in u streaming di musica à traversu Apple Music. Diventa cusì un competitore seriu per Spotify.
L'esempiu di Google
A cumpagnia di Mountain View hà ancu avutu a so parte di acquisti. In fatti, parechji di i prudutti chì sapemu oghje (Google Doc, Google Earth) sò nati da questi acquisti. Google face assai rumore cù Android. A cumpagnia hà acquistatu l'OS in u 2005 per a summa di 50 milioni di dollari.
L'appetite di Google ùn si ferma micca quì. A cumpagnia hà ancu avviatu à cunquistà l'intelligenza artificiale, l'imprese di nuvola è di cartografi.
L'esempiu di Facebook
Per a so parte, Facebook era menu avidità chè l'altri cumpagnie GAFAM. L'impresa di Mark Zuckerberg hà ancu realizatu operazioni intelligenti, cum'è l'acquistu di AboutFace, Instagram o Snapchat. Oghje, l'impresa hè chjamata Meta. Ùn vole più rapprisintà una semplice rete suciale. Inoltre, hè attualmente focu annantu à u Metaverse è l'intelligenza artificiale.
L'esempiu di Microsoft
Cum'è Facebook, Microsoft ùn hè micca assai avidità quandu si tratta di cumprà una cumpagnia particulare. Hè soprattuttu in u ghjocu chì a firma di Redmond hà orientatu, in particulare per l'acquistu di Minecraft è u so studio Mojang per 2,5 miliardi di dollari. Ci era ancu l'acquistu di Activision Blizzard - ancu s'è sta operazione hè u sughjettu di certe polemiche -.
Perchè sti acquisti?
"Acquistà più per guadagnà più"... In fatti, hè un pocu cusì. Questa hè sopratuttu una scelta strategica. Cumprà sti cumpagnie, i GAFAM anu sopratuttu pigliò brevetti preziosi. I Big Five anu ancu integratu squadre di ingegneri è cumpetenze ricunnisciute.
Una oligarchia ?
Tuttavia, hè una strategia chì hè u sughjettu di assai cuntruversia. Infatti, per certi osservatori, questa hè una suluzione faciule. Fallendu à pudè innuvà, i Big Five preferanu cumprà cumpagnie promettenti.
Operazioni chì li costanu "nunda" datu u so pudere finanziariu gigante. Qualchidunu dunque denuncianu u putere di i soldi è a vulintà di eliminà ogni cumpetizione. Hè una vera situazione d'oligarchia chì si mette dunque in piazza, cù tuttu ciò ch'ella implica...
Per leghje: Chì significa l'acronimu DC? Filmi, TikTok, Abbreviazione, Medica, è Washington, DC
U Full Power è a Controversia di u "Grande Fratellu".
S'ellu ci hè un sughjettu chì suscita veramente critiche, hè quellu di a gestione di e dati persunali. Foto, dati di cuntattu, nomi, preferenze... Sò veri miniere d'oru per i giganti GAFAM. Anu ancu statu u sughjettu di parechji scandali chì anu impastatu a so maghjina.
Fughe in a stampa, testimonii anonimi è diverse accusazioni anu implicatu in particulare Facebook. A cumpagnia di Mark Zuckerberg hè accusata di abusu di e dati persunali di i so utilizatori. Inoltre, in maghju 2022, u fundatore di a reta suciale hè statu intesu da a Ghjustizia Americana. Era un fattu senza precedente chì hà causatu un flussu di tinta assai.
Un effettu "Big Brother".
Pudemu dunque parlà di un effettu "Big Brother" ? L'ultime, cum'è un ricordu, rapprisenta un cuncettu di surviglianza totalitariu mintuatu da Georges Orwell in u so famosu rumanzu visionariu 1984. L'uggetti cunnessi sò parti di a nostra vita di ogni ghjornu oghje. Cuntenenu i nostri sicreti più intimi.
I GAFAM sò tandu accusati di sfruttà questi preziosi dati per monitorà i so utilizatori. L'ughjettu, sicondu i critichi, seria di vende sta informazione à i più alti offerenti, cum'è l'annunciatori o altre imprese cummerciale.